Membrana curiozităţii de copil mă aduce în livadă.
Privesc ades albinele din floarea de cireş uscat
Plac cu frenezie să le strivesc în degete, pocnesc ,
Să le admir acele încordate sub apăsare cruntă.
Să văd soarele prin veninul clar picăturilor de rouă.
Caut greieri sub arcuş de amurg prielnic
Fără să cred în susurul stelelor deasupra frunţii.
sadico =))
RăspundețiȘtergereMai sunt momente in care simtim si asta...eu am reusit sa o recunosc public...
RăspundețiȘtergere