.....

Scrâşneşti din pumni să te-nţeleagă.
Trudeşti cu litere rotunde, colţoase uneori,
Cuvinte preschimbate din non-sensuri în esenţe.
Stiloul pată nu iţi lasă printre rânduri,
Doar scrie ne-ncetat în ochii cu puroi viclean.
Degeaba refulezi în scrieri albe, roz sau gri
Şi arcuieşti, rimezi sau le ritmezi timpanul.
Degeaba metamorfozezi citirile-n trăiri,
Trăirile în ziduri de literatură pură.
Amintirile din carne crudă nu sunt digerate,
Regalul libelulei e înlăturat cu plici acut,
Vampiric îţi secătuiesc până şi frunza copacului bătrân.
O ştii!
Preferă doar săruturi diafane pe cufere de zestre prăfuite.
Simţi greutatea măştilor pe faţă, înjuri de coarne copitate,
Plămânul e umplut cu fum de păcătos amar.
Nu renunţa la setea de cuvinte ce-ţi galopează în arteră!
Gaseşte-ţi zborul în scoicile cu perlă,
În umărul distinsului eter instantaneu,
În mângâierea roşului aprins din tine.