Sub mijlocul intens al coapsei tale
Mă rup şi zbier mocnit sugrum de pleoape.
Peste cararea fina a frunţii mele
Te cerni şi rozi dorinţă lanţ de mâini.
Către călcâiul tras auziului acut
Ne întrupăm colţ de culori dorite.
Cu creier nourat de gânduri pline
Mă sper şi ard pupilă-n pieptul tău.
Fără privire temătoare rotulei închistate
Te-nfingi trufaş nemuritor plămân.
Dinspre coloana arcuită-n şoapte
Ne contopim coaste miilor de clipe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu